Ghidul de finanțare pentru Rabla auto 2025 a fost trimis la Monitorul Oficial. Anunțul a fost făcut miercuri de ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.

„Prin acest program ne propunem să aducem pe străzile din România zeci de mii de autoturisme nou nouțe, mai puțin poluante. Dacă vă doriți un motor mai curat, cu consum mai mic sau o mașină mai sigură, pregătiți-vă să vă înscrieți în Rabla 2025”, este mesajul ministrului mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.

Cea mai mare noutate noutate și cea mai așteptată de toată lumea este valoarea ecotichetului pentru mașinile electrice. Aceasta a crescut la 37.000 de lei, aproximativ 7.500 de euro.
O altă noutate este legată de modalitatea de înscriere. Românii se pot înscrie direct în aplicația Administrației Fondului pentru Mediu, fără dealeri, fără alți intermediari, voucherul putând fi decontat la orice producător.

O altă noutate este bugetul record de 1,43 de miliarde de lei, cu aproape 50 la sută mai mare decât bugetul anului trecut.
Conform AFM, în ultimii 20 de ani, datorită programului Rabla, au fost casate peste 1 milion de autoturisme în România.

„Așadar, cu speranța că în 2025 vom avea foarte mulți cai putere verzi pe străzile din România, aștept cu nerăbdare aprobarea bugetului AFM, în ședința de guvern, și îmi doresc foarte mult să putem spune cât mai repede ca s-au terminat banii, că românii au accesat rapid acest program și că, așa cum am spus mai devreme, un număr cât mai mare de autoturisme sigure, noi, prietenoase cu mediul, mai ales în marile orașe unde aerul nu este întotdeauna cel mai curat” a adăugat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.

Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin achiziţionarea de autovehicule noi, mai puțin poluante şi eficiente din punct de vedere energetic. Programul vizează diminuarea efectelor poluării aerului asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei, cauzate de emisiile de gaze de eşapament provenite de la autovehiculele uzate, precum și prevenirea generării deşeurilor şi atingerea obiectivelor privind recuperarea şi valorificarea deşeurilor provenite de la vehiculele scoase din uz.

Programul are caracter multianual, se aplică la nivel naţional și se desfăşoară în perioada 2025- 2030. Finanţarea programului se realizează din veniturile Fondului pentru mediu constituite din scoaterea la licitaţie a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, în limita creditelor de angajament şi bugetare prevăzute cu această destinaţie prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii.

„În 2025, Programul Rabla intră într-o nouă eră a eficienței și accesibilității, prin lansarea unei noi aplicații digitale care simplifică procesul de înscriere și reduce timpul de analiză a dosarelor. Aceste măsuri vin după consultări directe cu producătorii auto și reconfirmă rolul programului Rabla ca un instrument vital pentru modernizarea parcului auto și protecția mediului”- a precizat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.
Ecotichetul

Cuantumul ecotichetului a fost stabilit astfel:
-10.000 lei (aproximativ 2000 de euro) pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete;
-12.000 lei (aproximativ 2400 de euro) pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
-15.000 lei (aproximativ 3000 de euro) pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
-37.000 lei (aproximativ 7500 de euro)pentru un autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
-120.000 lei(aproximativ 24.000 de euro) pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau 100% electric, în cazul instituțiilor publice și unităților administrativ-teritoriale;

Pentru înscrierea în noul program Rabla, solicitanții vor fi cei care vor trebui să completeze, într-o aplicație informatică gestionată de Administrația Fondului de Mediu, o cerere în acest sens și să încarce toate documentele necesare, inclusiv cele ce dovedesc casarea unei mașini. Finanțarea se acordă, în limita bugetului aprobat. Instituțiile publice și unitățile administrativ-teritoriale pot solicita un număr de maximum 25 de ecotichete în cadrul unei sesiuni de înscriere, fără a fi necesară casarea unui autovehicul uzat.
Persoanele fizice pot solicita maximum 2 ecotichete în cadrul unei sesiuni de înscriere, câte unul pentru fiecare autovehicul nou ce urmează a fi achiziționat. Durata totală de implementare este de 90 de zile de la obținerea statutului de „beneficiar finanțare”. În acest interval, producătorii sunt obligați să emită și să introducă factura electronică în aplicație și să finalizeze formalitățile de vânzare-cumpărare și predare-primire a autovehiculului nou.

Fostul ministru Adrian Câciu le cere politicienilor să nu mai vorbească despre o catastrofă economică. Luați-o mai la "relanti" cu apocalipsa bugetară ... nu o să fie nici "junk" și nici FMI, a spus Câciu.

„V-o spune un fost ministru care scăzut deficitul cu 4 puncte procentuale pe cash(de la 9,6 la la 5,6) și 3 pp pe ESA (de la 9,2 la 6,2) și a scăzut ponderea datoriei publice în PIB cu 2 puncte procentuale(de la 49,5% la 47,5%), în doar un an și doua luni! (Date MF, BNR, final 2022). Nu o să fie nici "junk" și nici FMI”, a explicat Adrian Câciu.

El a mai spus că trebuie stimulată puternic producția.
„A, apropos, vedeți un pic la structural și la cheltuieli primare nete, poate înțelegeți cifrele mari care vă combat trompetismul ieftin.( intru in detalii cand doriti sa invatati). În altă ordine de idei, trebuie stimulată puternic economia de producție și cererea agregată. Anul acesta economia internă va ajusta finantele publice nu finanțările externe”, a mai spus Câciu care a făcut o referire la Nicușor Dan. „Apropos, off topic, ratingul la Bucuresti este BBB-, cu perspectiva negativă, nu A, cum minte ND.”

Secția de Neonatologie a Spitalului Județean din Galați, dotată cu echipamente pentru servicii medicale de top. Investiția a fost realizată cu fonduri europene în baza unui proiect al Consiliului Județean Galați.
Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.

„Astfel, Secția de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați a fost dotată cu un nou set de echipamente, aparatură medicală de top ce va îmbunătăți semnificativ capacitatea de tratament și recuperare a bebelușilor cu probleme de sănătate la naștere. De asemenea, noua aparatură va fi utilă și pentru identificarea din timp a unor eventuale afecțiuni (teste de screening), pentru un tratament mai rapid, care să nu permită o eventuală agravare a stării de sănătate a micuților”, a explicat Costel Fotea.

Noile echipamentele medicale vor contribui la prevenirea și tratamentul a două afecțiuni grave care pot pune în pericol sănătatea nou-născuților: retinopatia de prematuritate (o afecțiune oftalmologică specifică prematurilor și nou-născuților cu greutate mai mică) și malformațiile congenitale cardiace (anomalii ale inimii).

Echipamentele medicale, în valoare de 4 milioane de lei, au fost achiziționate de Consiliul Județean printr-un proiect cu fonduri europene atrase prin PNRR.
Cu acești bani, spitalul gălățean a primit „mixer de aer-oxigen pentru sală de nașteri și operații cezariene, monitoare pentru semne vitale în sala de nașteri și sala de operații cezariene, ventilatoare de transport cu oxigen reglabil, incubatoare de transport, sistem de hipotermie neonatală pentru protecția bebelușilor, Ecocardiograf pentru diagnostic rapid și precis al afecțiunilor cardiace.”

Curtea de Conturi a transmis Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației recomandări de eficientizare a programelor de investiții. Curtea de Conturi recomandă ministerului introducerea unui sistem unic integrat în managementul programelor de investiții guvernamentale pe care le gestionează. Recomandarea a fost formulată în contextul misiunii de audit financiar la MDLPA, care a verificat situațiile aferente anului 2023.

Potrivit raportului de audit financiar pentru anul 2023, situațiile financiare ale MDLPA au fost în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil, însă auditorii au semnalat și o serie de aspecte în derularea programelor de investiții și în activitatea entităților subordonate, care pot fi îmbunătățite.

În anul 2023, cea mai mare parte a bugetului MDLPA, aproximativ 87% din bugetul său consolidat, a fost alocată derulării programelor de dezvoltare locală cu finanțare din bugetul de stat. Au fost efectuate plăți din bugetul de stat pentru programele guvernamentale de dezvoltare derulate de MDLPA în cuantum de 9,56 miliarde lei, din care 8,45 miliarde lei pentru programe suportate integral din bugetul de stat. Dintre acestea, cele mai importante sunt Programul național de investiții ”Anghel Saligny”, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulat prin Compania Națională de Investiții SA (CNI).

Auditorii au recomandat evaluarea corespunzătoare a rezultatelor și a performanței acestor programe, evitarea paralelismelor în finanțare și remedierea problemelor întâmpinate în derularea și finalizarea programelor existente înainte de demararea unora noi. Astfel, Curtea de Conturi consideră necesar un mecanism de analiză a eficienței și eficacității programelor de investiții publice finanțate din bugetul de stat, stabilirea unui set de indicatori la nivel de program și publicarea periodică a rezultatelor, respectiv stabilirea unui set de indicatori pentru analiza la nivel de proiecte finanțate.
În vederea evitării riscului de decontare eronată a unor sume în cadrul programelor finanțate din fonduri naționale, Curtea de Conturi a recomandat MDLPA operaționalizarea unui instrument de control faptic și de verificare a corectitudinii sumelor solicitate la decontare de UAT-uri, inclusiv de verificare și validare a corectitudinii sumelor decontate cu titlu de ajustare a valorii contractelor.

La nivelul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), Curtea de Conturi a recomandat identificarea unor soluții, inclusiv prin modificări legislative, pentru creșterea capacității administrative instituționale și a numărului de controale efectuate de ISC pe linia disciplinei în construcții la obiectivele finanțate din fonduri publice.
În ceea ce privește Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulat prin CNI SA, auditorii au apreciat că poziționarea acestui program ca principal instrument de finanțare a investițiilor în anul 2023 ar trebui însoțită de proceduri riguroase de includere la finanțare. De asemenea, sunt necesare instrumente corespunzătoare de monitorizare și evaluare a performanței programului. A fost formulată o recomandare pentru îmbunătățirea instrumentelor de coordonare și monitorizare a PNCIPS, respectiv organizarea unei evidențe detaliate privind derularea investițiilor.

Referitor la derularea Programului de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii de către Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), Curtea a recomandat organizarea unei evidențe analitice a locuințelor construite/închiriate/vândute și a veniturilor din chirii/vânzări, respectiv finanțarea programului cu precădere din sursele proprii ale ANL.
În ceea ce privește Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF), derulat de Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), auditorii au observat că acesta întâmpină dificultăți în implementare și se înregistrează întârzieri semnificative față de calendarul inițial, lucrările de înregistrare sistematică fiind finalizate la mai puțin de 10% din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din România. În urma consultării cu reprezentanții ANCPI au fost identificate o serie de recomandări ce ar putea conduce la cointeresarea factorilor implicați și îmbunătățirea derulării programului. Una dintre recomandări vizează impulsionarea instituțiilor publice deținătoare de suprafețe mari de teren, precum Romsilva, Agenția Domeniilor Statului, Administrația Națională Apele Române, pentru a accesa facilitățile oferite de ANCPI prin PNCCF pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale și înscrierea gratuită a imobilelor în cartea funciară. O altă propunere se referă la includerea în legislația aplicabilă finanțării proiectelor de dezvoltare locală sau județeană a unei condiții privind necesitatea prezentării documentelor aferente înscrierii imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Referitor la Institutul Național de Administrație (INA), entitate care ar trebui să aibă un rol determinant în formarea și perfecționarea profesională a personalului din administrația publică, auditorii au remarcat rolul marginal pe care Institutul îl are în prezent pe piața formării profesionale și au recomandat MDLPA să reevalueze întreaga activitate de formare profesională în administrația publică.

CFR Călători a decis să suplimenteze numărul de trenuri care vor circula spre și dinspre litoral în minivacanța de 1 Mai. Zona este căutată de amatorii de distracție care vor să marcheze deschiderea sezonului pe litoralul românesc.
Anunțul a fost făcut cu ajutorul unui comunicat al companiei.

„Cu prilejul minivacanței de 1 Mai, care prin tradiție este petrecută pe litoralul românesc, CFR Călători va asigura, în perioada 25/26 aprilie - 4/5 mai 2025, în plus față de trenurile existente în programul obișnuit de circulație, mai multe legături spre Constanța și stațiunile de pe litoral, inclusiv Mangalia, cu trenuri directe din București Nord, Suceava, Iași, Buzău, Oradea”, scrie în comunicatul CFR.
Călătorii din alte regiuni ale țării au la dispoziție o serie de conexiuni rapide din Capitală, pe fondul existenței mersului de tren cadențat (la 1-2 ore) pe ruta București Nord - Constanța și retur.

În zilele cu trafic crescut din această minivacanță, CFR Călători pune la dispoziția publicului călător capacitatea maximă de transport, tehnic disponibilă pentru asigurarea deplasării către zonele de interes aflate pe teritoriul țării.

De asemenea, pasagerii se pot bucura de reduceri de până la 10% la cumpărarea legitimațiilor de călătorie cu anticipație sau de 10% reducere dacă optează pentru oferta dus-întors, a precizat CFR

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a semnat contractul de finanțare pentru implementarea proiectului „Promovarea, monitorizarea și evaluarea evoluției economiei sociale și a antreprenoriatului social în România”, cu scopul de a sprijini incluziunea socială și pentru reducerea marginalizării grupurilor vulnerabile.

„România a avut o tradiție puternică în economia socială, iar acum este momentul să-l redresăm și să-l facem un instrument eficient de creare a locurilor de muncă și de incluziune socială. Persoanele din medii vulnerabile vor să muncească, iar angajatorii trebuie sprijiniți prin măsuri concrete! Îmi doresc ca și în România economia socială să se dezvolte așa cum se întâmplă deja în Franța, Spania sau Italia”, a declarat ministrul Simona Bucura Oprescu.

Inițiatorii proiectului își doresc „instrumente moderne pentru colectarea și analiza datelor despre întreprinderile sociale, inclusiv în contextul tranziției verzi și digitale, elaborarea Strategiei Naționale în domeniul economiei sociale, cu un plan de acțiune clar și bazat pe cercetări de teren, crearea unei platforme digitale cu incubatoare virtuale, piețe online pentru produse și servicii sociale, centre și rețele de ambasadori ai antreprenoriatului social, campanii de promovare și recunoaștere publică, evenimente pentru creșterea vizibilității sectorului și sprijin pentru entitățile de economie socială: cooperare, schimb de bune practici, conectare cu sectoarele public și privat.”

Durata proiectului este 57 de luni, iar bugetul are valoarea de 3,3 milioane euro (20,5 milioane lei).

Țintă principală este crearea unui ecosistem național solid pentru economia socială și antreprenoriatul social, cu impact economic și social durabil, a precizat Ministerul Muncii.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunță că nu mai sunt facturi restante în proiectele Anghel Saligny și PNDL. Au fost plătite toate restanțele, a anunțat în această săptămână ministrul Dezvotării.

Conform anunțului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma peste 60 de milioane de lei, în vederea decontării facturilor pentru 60 de obiective finanțate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Ca urmare, Ministerul s-a ținut de promisiune și a achitat, până la 31 martie, toate facturile restante din cele două programe de finanțare prin care se dezvoltă infrastructura edilitară de bază în comunitățile locale. Noile cereri de plată vor fi primite începând de pe 2 aprilie.

„Am ajuns la zi cu plata facturilor restante! Dacă, la preluarea mandatului, ministerul a avut cereri de plată în valoare de 4,1 miliarde de lei pe aceste două programe, am reușit să ne achităm toate datoriile către beneficiari și, începând cu data de 2 aprilie, ora 8.30, redeschidem platforma pentru noi cereri de plată prin PNDL și Anghel Saligny”, a transmis ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Datele oficiale arată că pentru programul „Anghel Saligny” a fost plătită suma de 3.568.424,54 de lei pentru 4 obiective care vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere și sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială și sisteme de captare a apelor pluviale, iar pentru cele două etape ale Programului Național de Dezvoltare Locală au fost decontate 56.443.911,38 de lei pentru 56 de proiecte.

Rata șomajului din România a înregistrat o ușoară creștere în luna februarie 2025, ajungând la 5,6% în formă ajustată sezonier. Cifra reprezintă o creștere de 0,1 puncte procentuale față de luna ianuarie a acestui an, potrivit Institutul Național de Statistică (INS).

Datele publicate marți de INS arată că numărul șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 456.800 de persoane în februarie, în creștere atât față de luna precedentă (450.900 persoane), cât și comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (436.300 persoane).
Există diferențe semnificative între sexe, bărbații fiind mai afectați de șomaj decât femeile. Rata șomajului în rândul bărbaților a fost de 5,7%, cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată la femei (5,3%).

În perioada octombrie-decembrie 2024, rata șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani a atins 26,3%, ceea ce înseamnă că mai mult de un sfert dintre tinerii activi pe piața muncii nu au un loc de muncă.
Pentru adulții cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,3% pentru luna februarie 2025, cu diferențe între bărbați (4,4%) și femei (4,1%). Această categorie de vârstă reprezintă 72,5% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna februarie 2025.

Guvernul a decis să prelungească plafonarea prețurilor la polițele RCA. Măsura va fi în vigoare până pe 30 iunie. Ulterior, piața asigurărilor ar putea rămâne fără un preț maxim stabilit de stat.

Prelungirea măsurii a fost decisă la propunerea Autorității de Supraveghere Financiară

„Prelungim cu încă trei luni plafonarea prețurilor la polițele RCA, până la 30 iunie 2025, la propunerea Autorității de Supraveghere Financiară. Vrem să prevenim atât dezechilibre în piață, cât și posibile creșteri de prețuri”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.

Plafonarea a fost prelungită de mai multe în ultimii ani pentru a-i proteja pe beneficiarii polițelor.

Statul oferă un nou ajutor financiar pensionarilor cu venituri reduse. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că fiecare pensionar care are venituri de până la 2574 de lei va primi ajutorul. Acesta are valoarea de 800 de lei și va fi acordat în două tranșe, în aprilie și decembrie.

Ajutorul a fost aprobat recent de Guvern. Prima tranșă va fi acordată începând de pe 1 aprilie.

„Așa cum am promis, am finalizat legislația necesară pentru a acorda ajutorul financiar de 800 de lei pentru cei 2,5 milioane de pensionari cu venituri de până la 2574 de lei. Aprobăm acest proiect astfel încât pensionarii cu venituri reduse să primească prima tranșă din bani înaintea Paștelui”, a declarat Marcel Ciolacu.