Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a cerut premierului Ilie Bolojan identificarea unei formule pentru preluarea și finalizarea proiectelor publice din județ ale căror lucrări au fost oprite de Guvern. Este vorba despre săli de sport, unități medicale și clădiri culturale finanțate inițial de Compania Națională de Investiții (CNI).

„Lucrările la nouă obiective din Timiș, finanțate de Compania Națională de Investiții, au fost stopate de către Guvernul României și vorbim de săli de sport, unități medicale sau destinate infrastructurii culturale. Pentru că nu putem să lăsăm lucrurile așa, am solicitat CNI și premierului Ilie Bolojan să găsim modalitatea legală de a le prelua și de a finaliza lucrările din fondurile Consiliului Județean Timiș, toate aceste obiective aflându-se într-un stadiu de execuție cuprins între 50 și 90%”, a transmis luni Alfred Simonis, președintele CJT, pe Facebook.
Simonis a atras atenția asupra sălii de sport din comuna Dudeștii Noi, care se află de cinci ani într-un stadiu de peste 90% și pentru care CNI nu a mai efectuat demersuri pentru finalizare. „Dacă nu intervenim de urgență, toate aceste obiective se vor degrada, iar costurile pentru a le finaliza vor fi mult mai mari”, a avertizat președintele CJT.
Lista celor nouă proiecte anulate include:
Sala de sport școlară de la Birda
Sala de sport cu tribună de 180 de locuri de la Biled
Baza sportivă din Buziaș
Unitate sanitară în comuna Chevereșu Mare
Reabilitarea și dotarea căminului cultural din Comloșu Mare (sat Lunga)
Sala de sport din Dudeștii Noi
Sala de sport din Nițchidorf
Bazinul de înot didactic din Sânandrei
Căminul cultural din Sânmihaiu Român
Președintele CJ Timiș solicită sprijin pentru ca aceste proiecte să fie finalizate și să nu fie pierdute fondurile deja investite.

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, estimând o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 1,4% pentru 2025. Ajustarea este justificată de consolidarea fiscală actuală, care temperează consumul privat și public, afectat suplimentar de inflație.

Economia românească continuă totuși să crească datorită redresării investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete. În 2027, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să depășească 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Deficitul bugetar general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, ca urmare a pachetelor fiscale adoptate anul acesta. În același timp, Comisia avertizează că, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală și de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne ridicat, menținând datoria publică pe o traiectorie ascendentă.
Cheltuielile cu pensiile, salariile din sectorul public și subvențiile continuă să exercite presiune asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului este așteptată să rămână relativ stabilă, însă dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă pot frâna crearea de noi locuri de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.
Comisia anticipează o scădere treptată a inflației în 2025 și 2026, datorită temperării prețurilor la energie și normalizării lanțurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflației rămâne vulnerabil în fața unor noi șocuri externe sau creșteri suplimentare de taxe indirecte.
Totodată, Banca Mondială a revizuit și ea în scădere prognoza de creștere a României în 2025, la doar 0,4%.

Consiliul Județean Galați a anunțat finalizarea lucrărilor de refacere a DJ 251G, în zona pârâului Găunoasa din comuna Valea Mărului, investiție în valoare de 4,6 milioane de lei. Sectorul de drum fusese grav afectat de inundațiile produse în septembrie 2024.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, intervenția a fost una complexă, zona fiind considerată printre cele mai vulnerabile din județ în cazul fenomenelor meteo extreme. Lucrările au inclus refacerea integrală a carosabilului pe o porțiune de aproximativ 500 de metri, precum și reconstruirea drumurilor laterale afectate.

Au fost executate ample lucrări hidrotehnice, între care regularizarea și betonarea albiei pârâului Găunoasa pe o lungime de peste 600 de metri, pentru a crește capacitatea de preluare a apelor în perioadele cu precipitații abundente. De asemenea, întregul sector de drum a fost prevăzut cu șanțuri betonate pentru colectarea eficientă a apelor pluviale.

Costel Fotea a mulțumit primarului comunei Valea Mărului, Virgil Doca, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului, subliniind că lucrarea era esențială pentru siguranța traficului rutier dintre Valea Mărului și Măcișeni.
Drumul DJ 251G este acum deschis circulației, autoritățile declarând că infrastructura reabilitată este modernizată și consolidată pentru a rezista în fața unor eventuale viituri viitoare.

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru luni, 24 noiembrie 2025, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi se află, printre altele, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 și Analiza Strategică a Apărării.

De asemenea, membrii CSAT vor analiza:
Raportul privind activitățile și rezultatele obținute în primele șapte luni ale anului 2025 pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, un risc pentru siguranța națională;
Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa României prognozate pentru 2026;

Raportul consolidat privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
Ședința va include și analiza altor subiecte de actualitate din domeniul securității naționale.

Senatul a adoptat în această săptămână, cu o largă majoritate, inițiativa legislativă transpartinică ce prevede eliminarea indemnizației speciale acordate judecătorilor Curții Constituționale la încheierea mandatului. Indemnizația era echivalentă cu valoarea netă a șase luni de activitate.

Potrivit USR, proiectul, semnat și de parlamentari ai partidului, urmărește armonizarea regimului indemnizațiilor speciale și creșterea percepției de echitate în sistemul public. Conform inițiatorilor, măsura reprezintă o corectare simbolică a diferențelor dintre diferitele categorii de funcționari ai statului.

În plenul Senatului, senatoarea USR Simona Spătaru, vicepreședintă a Comisiei Juridice, a susținut că eliminarea indemnizației nu afectează independența justiției, ci răspunde unei așteptări legitime a societății.
„Nu putem cere cetățenilor să muncească o viață întreagă pentru o pensie corectă, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari primesc bonusuri uriașe la pensionare. Este un pas firesc pentru a recâștiga încrederea oamenilor în instituțiile statului”, a declarat Simona Spătaru.
Inițiativa legislativă a fost adoptată cu 105 voturi „pentru”, o abținere și un vot „împotrivă”. Senatul este prima cameră sesizată, iar proiectul va fi transmis Camerei Deputaților pentru dezbatere și vot final.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reunit luni grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei Naționale de Îngrijiri Paliative și Îngrijire la Domiciliu, un demers pe care îl consideră esențial pentru pacienții aflați în situații de vulnerabilitate.

Rogobete afirmă că strategia va include un plan de implementare clar, cu obiective precise, termene și rezultate măsurabile. „Nu doar discuții, ci schimbări vizibile”, a transmis ministrul Sănătății.
Potrivit acestuia, reuniunea reprezintă un semnal important privind colaborarea dintre instituțiile statului și societatea civilă. Specialiști din spitale, ONG-uri, instituții cu responsabilități directe și comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății lucrează împreună la document.

La întâlnire a participat și Julie Ling, director executiv al Asociației Europene de Îngrijiri Paliative, invitată să contribuie cu expertiză și orientare strategică. Rogobete a subliniat importanța implicării acesteia, descriind-o drept „o voce respectată în Europa”.
„Modul în care îngrijim oamenii când sunt vulnerabili spune totul despre maturitatea unui sistem de sănătate”, a declarat ministrul.
El a adăugat că obiectivul este construirea unui cadru care să ducă la servicii de îngrijiri paliative mai accesibile, mai umane și mai adaptate realităților pacienților. „Cu seriozitate, cu empatie și cu responsabilitate, construim un sistem de sănătate care contează cu adevărat pentru oameni”, a conchis Rogobete.

Ludovic Orban a fost eliberat din funcția de consilier prezidențial. Președintele României, Nicușor Dan, și consilierul prezidențial Ludovic Orban au decis de comun acord încetarea colaborării, a anunțat Administrația Prezidențială. Potrivit sursei citate, plecarea lui Orban a avut loc în „termeni amiabili”.

„Președintele României, Nicușor Dan, și consilierul prezidențial, Ludovic Orban, au decis de comun acord încheierea colaborării. Decizia a fost luată în termeni amiabili. Președintele își exprimă aprecierea pentru activitatea domnului Orban și îi urează succes în proiectele viitoare”, se arată în comunicatul transmis de instituție.

Ludovic Orban fusese numit în funcția de consilier prezidențial pe 6 octombrie, alături de alți membri ai echipei prezidențiale.

Lucrările la noul Muzeu de Artă Vizuală din Galați avansează, constructorii trecând la montarea panourilor decorative HPL care vor evidenția arhitectura clădirii, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, primele loturi de panouri din granit au sosit deja pe șantier, montarea acestora urmând să înceapă în perioada următoare.

În interior continuă lucrările de compartimentare, realizarea pereților de rigips și instalarea rețelelor de utilități, inclusiv instalațiile electrice, alimentarea cu apă și canalizarea.

Viitorul muzeu va avea o suprafață totală de aproximativ 6.300 de metri pătrați și va fi format din patru corpuri de clădire, completate de galerii exterioare. Proiectul include săli de expoziții, ateliere pentru artiști, un laborator de restaurare, o bibliotecă și un auditorium cu 180 de locuri.

Instituția va putea pune astfel în valoare un patrimoniu de peste 7.000 de lucrări, reprezentând una dintre cele mai importante colecții de artă vizuală din regiune.

O navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări în zona localității ucrainene Ismail, în noaptea de duminică spre luni, în urma unui atac cu drone, au anunțat autoritățile române. Având în vedere apropierea față de teritoriul României și natura încărcăturii, instituțiile cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență au efectuat o evaluare rapidă a riscurilor.

Ca măsură de precauție, autoritățile locale, în coordonare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, au dispus evacuarea preventivă a persoanelor și animalelor aflate pe malul românesc al Dunării. Măsura rămâne în vigoare până la eliminarea oricărui pericol pentru populație.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Tulcea a fost activat, pentru monitorizarea permanentă a situației și coordonarea intervențiilor. La fața locului s-au deplasat prefectul județului, inspectorul-șef al ISU, precum și echipaje de pompieri care desfășoară misiuni de recunoaștere, monitorizare și sprijin operativ.

Potrivit datelor transmise până luni, la prânz, 15 persoane din localitatea Plauru au fost evacuate, urmând să fie transportate în Ceatalchioi, unde autoritățile locale au pregătit spații de cazare temporară.
Autoritățile continuă monitorizarea evoluției incendiului de pe teritoriul ucrainean și mențin comunicarea cu structurile responsabile pentru a interveni în cazul oricăror schimbări ale situației.

Aproape 500 de blocuri din Capitală vor rămâne fără apă caldă și căldură în următoarele zile, ca urmare a unor lucrări și intervenții ale Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB) pe mai multe artere din oraș.

Potrivit companiei, lucrările vizează reparații ale conductelor vechi de zeci de ani, iar sistările afectează mai multe puncte termice din sectoarele 2, 3, 4 și 6.
În Sectorul 2, pe Calea Moșilor, și în Sectorul 3, pe Bulevardul Corneliu Coposu, vor fi sistate serviciile către 11 puncte termice, care deservesc 121 de blocuri, până în 21 noiembrie 2025, ora 23.00. Conductele din zonă au fost puse în funcțiune în 1990, având 35 de ani de exploatare.

În Sectorul 3, pe Bulevardul Liviu Rebreanu, alți 77 de blocuri racordate la 11 puncte termice vor fi afectate până la aceeași dată, în timp ce în Sectorul 4, pe Bulevardul Unirii, lucrările vor opri furnizarea agentului termic către 44 de blocuri, până pe 21 noiembrie 2025.

Tot în Sectorul 4, pe strada Sgt. Nițu Vasile, reparațiile vor întrerupe furnizarea către 106 blocuri și un agent economic până în 21 noiembrie, rețeaua având aici o vechime de 42 de ani. Pe Calea Văcărești, un alt punct termic ce deservește 21 de blocuri și un agent economic va fi oprit până pe 20 noiembrie 2025.

În Sectorul 6, pe Bulevardul Iuliu Maniu, o avarie necesită oprirea agentului termic pentru 10 blocuri până miercuri, ora 23.00, conducta având o vechime de 57 de ani. De asemenea, pe străzile Valea Călugărească și Valea lui Mihai, 20 de blocuri vor fi afectate joi, între orele 09:00 și 22:00.
Pe Bulevardul Constructorilor, tot în Sectorul 6, patru puncte termice care deservesc 94 de blocuri și imobile vor fi oprite până marți, din cauza unor lucrări de remediere.
Termoenergetica precizează că termenele anunțate pentru repunerea în funcțiune sunt estimative și pot suferi modificări, în funcție de complexitatea lucrărilor și de gradul de degradare constatat după deschiderea șantierelor.