Poșta Română vrea să cumpere o flotă auto pentru a îmbunătăți serviciile de curierat din țară. Poșta organizează licitație pentru a achiziționa mașini noi. Valoarea estimată a investiției se ridică la peste 25 de milioane de lei. fără TVA.

„Compania Națională Poșta Română își continuă strategia de modernizare printr-o nouă investiție semnificativă în flota auto, menită să crească eficiența serviciilor de curierat și să asigure un transport mai sigur și mai rapid”, scrie într-un comunicat al companiei.
Valoarea estimată a investiției este de 25.380.018 de lei fără TVA. Cu acești bani, compania intenționează să cumpere 24 de camioane, cu o capacitate de 18–20 tone, dar și 12 remorci de 18 tone, care vor fi folosite pentru transportul coletelor.

Flota auto va fi cumpărată în leasing, pe o perioadă de doi ani. Vehiculele vor avea polițe CASCO valabile patru ani, dar și asigurare RCA pentru primul an.
Anunțul de participare la licitație a fost publicat, iar ofertele sunt așteptate până pe 11 august.

Ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță a anunțat că directorul Incertrans, care avea un salariu de 53.910 lei, i-a comunicat că și-a redus din proprie inițiativă salariul la 14.000 lei.
Decizia a fost comunicată joi.

„Insistența și presiunea publică dau roade: directorul Incertrans, cel pe care de o săptămână îl dau exemplu cu un salariu de 53.910 lei, tocmai mi-a comunicat că și-a redus din proprie inițiativă salariul la 14.000 lei. Cine-i următorul care alege drumul ușor și o face înainte să ajung eu cu procedura birocratică la el?”, a transmis Radu Miruță.

Miruță mai spune că decizia este de bun simț și anunță evaluări serioase.
„Salariile tăiate nu înseamnă lipsă de performanță acceptată. Este doar un gest de bun-simț. Evaluarea va fi la fel de serioasă", a precizat ministrul Economiei.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că pentru prima dată de la alegerile prezidențiale din România costurile de împrumut ROBOR au scăzut sub 7%. Este vorba despre un efect al măsurilor fiscale anunțate de Guvernul Bolojan.

„Ceea ce se şi întâmplă deja, odată cu primele veşti bune venite de pe piețele internaționale: costurile de împrumut ROBOR au scăzut sub 7%, pentru prima dată după alegerile prezidențiale. România se împrumută practic mai ieftin, ceea ce înseamnă că măsurile pentru reducerea deficitului sunt apreciate de către investitori”, a anunțat ministrul Alexandru Nazare pe Facebook.

Costurile de împrumut au scăzut semnificativ, conform ministrului.

„Anunțul pachetului de măsuri are deja un impact semnificativ în piețe. La licitațiile de astăzi (vineri, 4 iulie n.r.) pe piața internă, am anunțat o sumă de 800 de milioane lei și am avut o cerere de aproximativ 5 ori mai mare, mai ales pentru scadența de 9 ani. Randamentele la care am emis sunt sub piața secundară cu aproximativ 5-10 bps, în condițiile în care am adjudecat aproximativ 3 miliarde de lei”, a explicat Alexandru Nazare.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat o reformă drastică a sistemului de burse pentru elevi. Justificarea prim-ministrului este creșterea uriașă a cheltuielilor. Bugetul pentru burse a crescut de la 188 milioane lei în urmă cu trei ani la 4,7 miliarde lei în prezent.

„Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi. Gândiți-vă că acum trei ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut și anul acesta am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde lei. Deci este o creștere de 10 de ori și în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, aproape un miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la examenul de Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu iau Bacalaureatul”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

În sistem există și burse de reziliență.
„Vom rămâne cu cele două burse care se cuvine să rămână, bursele de merit, dar acordate pe merit, într-un număr limitat, iar cele sociale vor fi, într-adevăr, alocate pe criterii care țin de sprijinirea copiilor care provin din familii defavorizate”, a precizat Ilie Bolojan.

ANCOM anunță că UE facilitează accesul cercetătorilor la date în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.

Miercuri, printr-o inițiativă în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), Comisia Europeană vine în sprijinul cercetătorilor agreați pentru că aceștia să acceseze datele interne ale platformelor online și motoarelor de căutare foarte mari (VLOP și VLOSE). Aceste noi norme vor facilita cercetarea independența a riscurilor sistemice din cadrul Uniunii Europene și a măsurilor de atenuare a acestora.

Printr-un act delegat, Comisia clarifica modul în care VLOP și VLOSE ar trebui să pună date la dispoziția cercetătorilor agreați și detaliază condițiile juridice și tehnice pentru accesul la date. Actul delegat instituie, de asemenea, un nou portal online de acces la date DSA, unde cercetătorii pot găsi informații și pot comunica cu reprezentanții VLOP, VLOSE și ai coordonatorilor pentru servicii digitale (DSC).
Potrivit ANCOM, cercetătorii trebuie să obțină statutul de cercetători agreați de la coordonatorul serviciilor digitale din țară de stabilire a VLOP sau VLOSE la datele căruia intenționează să aibă acces. Pe 27 iunie, Comitetul european pentru servicii digitale a reafirmat intenția că DSC-urile să coopereze în continuare pentru a implementa uniform procedurile de acordare a statutului de cercetător agreat și de asigurare a accesului la date.

Parlamentul European și Consiliul au la dispoziție trei luni pentru a examina actul delegat, care va intră în vigoare la sfârșitul acestei perioade, odată cu publicarea în Jurnalul Oficial. Primii cercetători își vor putea depune solicitarea de a accesa datele interne ale VLOP și VLOSE după publicarea acestuia în Jurnal.
Această reglementare completează obligația prevăzută deja în Regulamentul privind serviciile digitale, respectiv aceea că VLOP și VLOSE să ofere cercetătorilor acces la datele accesibile publicului în interfețele lor online, precizează ANCOM.

Subvenția partidelor politice va fi redusă prin decizia Guvernului. Anunțul a fost făcut miercuri de premierul Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului a organizat o conferință de presă pentru a prezentă măsurile fiscale privitoare la reducerea deficitului bugetar. Printre acestea, este vorba despre reducerea subvenției pentru partide.

„Prin rectificarea bugetară veți vedea inclusiv această măsură pe care personal o voi susține (...) în vremurile grele pe care le traversăm, noi trebuie să fim parte în acest efort. (...) Voi propunere o reducere a subvenției pentru partide”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat creșterea TVA. Anunțul a fost făcut miercuri, de la Palatul Victoria. Taxa va avea două valori de 21% și de 11%.

„Vom reașeza TVA la două cote. Cele două cote la care propunem reașezarea sunt de 11% și de 21%. La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Toate celelalte componente vor fi la cota de 21%”, a explicat Ilie Bolojan.

Domeniul HORECA va avea în acest an cotă redusă de TVA.
„Propunem ca și industria HORECA să rămână la acest nivel (...) În luna octombrie se va face o analiză... dacă încasările nu vor crește atunci și aceasta industrie are șanse mari ca de la sfârșitul anului să intre la cota ridicată”, a precizat Ilie Bolojan.

Noile măsuri au fost scoase în dezbatere publică și ar putea fi aprobate săptămâna viitoare de Guvern.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a tras o primă concluzie la o săptămână de la preluarea mandatului. Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă, am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului, a transmis Nazare.

„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați”, a scris Alexandru Nazare, pe Facebook.

Ministrul mai susține că bugetele au fost construite nerealist.

„Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%. Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat. Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice. Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist? E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”, a adăugat ministrul de Finanțe.

Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a anunțat că se deschide circulația pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila. Pe pod se circulă de doi ani, dar drumurile de legătură au rămas închise, deși sunt gata de mult timp. Deschiderea se poate face deoarece întreaga lucrare a fost recepționată de statul român, după remedierea tuturor problemelor tehnice.

Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„Mâine (vineri, 27 iunie 2025), la ora 10.00, se deschide circulația și pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila! Se va putea circula inclusiv pe toți cei 19 km ai drumului de legătură Brăila – Jijila care va face conexiunea dintre Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila și județul Tulcea”, a scris Cristian Pistol.

De asemenea, se va deschide circulația pe pasajul CF Brăila - Galați, în lungime de 220 metri, a precizat șeful CNAIR.

Președintele României, Nicușor Dan, participă joi și vineri la reuniunea Consiliului European. Evenimentul reunește liderii statelor din UE. Aceștia vor discuta despre direcțiile strategice de acțiune ale Uniunii.

Reuniunea Consiliului European va avea o agendă extinsă, care reflectă provocările majore cu care se confruntă Uniunea Europeană. Printre temele principale se numără sprijinul pentru Ucraina și consolidarea presiunii asupra Rusiei, criza din Orientul Mijlociu și riscurile legate de securitatea regională, securitatea și apărarea europeană, migrația, extinderea UE, cu accent pe Republica Moldova și Balcanii de Vest, precum și competitivitatea economică și securitatea în regiunea Mării Negre.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan va reitera angajamentul ferm al României față de sprijinirea Ucrainei pe toate palierele – militar, umanitar și economic – și va susține activ integrarea europeană a acesteia. De asemenea, șeful statului va sublinia importanța unei abordări diplomatice și coordonate în ceea ce privește criza din Orientul Mijlociu, exprimând sprijin pentru stabilizarea regiunii și prevenirea escaladării.
Administrația Prezidențială mai anunță că subiectul Republica Moldova va fi abordat ca urmare a solicitărilor României. Astfel, se are în vedere reiterarea sprijinului ferm față de Chișinău în perspectiva Summitului UE-Republica Moldova din 4 iulie 2025 și a alegerilor parlamentare din luna septembrie.

Liderii UE vor evidenția și importanța securității și stabilității în regiunea Mării Negre, salutând Strategia UE pentru această regiune, publicată în mai 2025. Președintele Dan va evidenția faptul că România se va implica activ în implementarea acestei strategii.