România rămâne un pilon de securitate pe flancul estic al NATO, a declarat președintele Nicusor Dan, după întâlnirea avută la sediul NATO cu secretarul general Mark Rutte.

Șeful statului a subliniat că discuțiile au vizat consolidarea securității României și întărirea flancului estic al Alianței. „România este o țară sigură, chiar mai sigură”, a afirmat Nicușor Dan.

Potrivit acestuia, agenda întrevederii a inclus dezvoltarea de noi capabilități în cadrul programului „Santinela Estului”, proiectele NATO din zona Marea Neagra, precum și inițiativa creării unui hub regional de securitate, în perspectiva summitului NATO de la Ankara.

De asemenea, au fost analizate provocările generate de războiul hibrid și cooperarea cu Ucraina în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă. „Nu este despre Ucraina, este despre securitatea Europei”, a subliniat președintele.
Nicușor Dan a reiterat angajamentul României față de obligațiile asumate în cadrul NATO, precizând că bugetul pentru apărare a fost de 2,2% din PIB anul trecut, urmând să crească la 2,5% în 2026, cu o pondere semnificativă destinată investițiilor în echipamente militare.
La finalul întrevederii, președintele României a anunțat că l-a invitat pe Mark Rutte la summitul B9 de la București, invitație acceptată de oficialul NATO.

De luni, ora 14.00, se deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru finanțarea dezvoltării turismului local din România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bugetul total alocat este de 10 milioane de euro.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat că apelul de proiecte este destinat Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), structuri care coordonează și promovează turismul la nivel local.
Sesiunea de depunere a proiectelor începe luni, la ora 14.00, și se va încheia în 15 aprilie, la ora 17.00. În acest interval, autoritățile locale și partenerii din domeniul turismului pot depune proiecte pentru dezvoltarea destinațiilor turistice din România.

Prin această finanțare sunt susținute organizațiile care au rolul de a promova destinațiile turistice, de a atrage vizitatori și de a dezvolta proiecte locale menite să crească atractivitatea zonelor turistice.

Apelul este unul competitiv și se desfășoară după principiul „primul venit, primul servit”. Proiectele depuse vor fi evaluate în mod continuu până la 30 aprilie 2026, în limita bugetului disponibil.
Potrivit ministrului Irineu Darău, finanțarea poate sprijini inițiative concrete pentru destinațiile turistice, precum promovarea și marketingul acestora, digitalizarea informațiilor pentru turiști sau proiecte care contribuie la creșterea atractivității zonelor turistice.

Administrația Prezidențială a organizat marți, o acțiune de donare de sânge în Sala Unirii din Palatul Cotroceni, unul dintre cele mai cunoscute spații ale instituției. La eveniment a participat și președintele Nicușor Dan, care i-a încurajat pe români să se implice în astfel de inițiative.

Șeful statului a transmis, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, că donarea de sânge reprezintă un gest simplu, dar esențial pentru salvarea de vieți. „Donarea de sânge salvează vieți! Împreună, prin gesturi simple și acțiuni ușor de realizat, putem face o mare diferență”, a scris acesta.

Președintele a subliniat că există numeroase situații dramatice – accidente sau intervenții medicale complexe – în care accesul rapid la sânge este vital pentru pacienți. În acest context, el a explicat că Sala Unirii a fost transformată, simbolic, într-un spațiu dedicat solidarității.

Inițiativa are ca scop atragerea atenției asupra deficitului constant de sânge din sistemul medical românesc. „Dincolo de statutul oficial, suntem în primul rând o comunitate, iar puterea exemplului este poate cel mai important mesaj pe care îl putem transmite”, a mai precizat Nicușor Dan.

Totodată, acesta le-a mulțumit colegilor din cadrul Administrației Prezidențiale care au participat la acțiune, precum și partenerilor de la Centrul de Transfuzie Sanguină al Ministerului Apărării Naționale „Colonel profesor doctor Nicolae Nestorescu” pentru sprijinul acordat.

Potrivit informațiilor transmise, persoanele care doresc să doneze sânge se pot prezenta zilnic, între orele 7:00 și 12:00, la centrul de transfuzie.

Premierul Ilie Bolojan a discutat luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții OMV despre investițiile energetice și securitatea aprovizionării cu carburanți, în contextul tensiunilor de pe piața globală a petrolului generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Întâlnirea a avut loc cu o delegație condusă de directorul general al OMV, Alfred Stern, iar discuțiile s-au concentrat pe strategia de dezvoltare a OMV Petrom pentru perioada următoare.

Reprezentanții companiei au prezentat planul de investiții pentru acest an, în valoare de aproximativ 9,4 miliarde de lei – un nivel record pentru companie.

Un punct central al discuțiilor a fost proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, considerat cel mai important proiect de explorare și exploatare a gazelor naturale din România.

Potrivit reprezentanților companiei, proiectul se desfășoară conform calendarului stabilit, iar exploatarea gazelor ar urma să înceapă anul viitor. Gazele extrase vor fi destinate atât consumului intern, cât și exportului, contribuind la creșterea securității energetice a României și la reducerea dependenței de importuri.

În cadrul întrevederii a fost subliniată și importanța siguranței și securității proiectului din Marea Neagră.

De asemenea, a fost analizat stadiul implementării acordului de principiu dintre Guvern și OMV Petrom, acord care ar permite continuarea investițiilor în explorarea și producția de hidrocarburi.

La întâlnire au participat, din partea companiei, și directorul general executiv și președintele Directoratului OMV Petrom, Christina Verchere, precum și vicepreședintele pentru Reglementare și Afaceri Publice Corporative, Alexandru Maximescu.

Un alt subiect abordat a fost evoluția prețurilor la carburanți și situația aprovizionării, în contextul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbărilor de pe piața globală a petrolului.

Reprezentanții OMV au atras atenția asupra riscurilor privind securizarea lanțului de aprovizionare, subliniind că turbulențele generate de conflict ar putea produce un deficit estimat la aproximativ 30% din resursele necesare la nivel mondial.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul analizează toate scenariile, în funcție de evoluția situației, și a subliniat rolul pe care compania OMV Petrom îl are pe piața carburanților din România.

Din partea Guvernului au mai participat șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, secretarul de stat Ioana Dogioiu.

La finalul discuțiilor, părțile au convenit să mențină o cooperare strânsă pentru a gestiona provocările din sectorul energetic și pentru a asigura stabilitatea aprovizionării cu carburanți în România.

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat declanșarea unei campanii naționale de control în centrele rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități, verificările urmând să fie realizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a declarat că are „toleranță zero” față de nerespectarea standardelor în serviciile sociale rezidențiale destinate persoanelor cu dizabilități și a cerut inspectorilor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială să demareze o campanie de control la nivel național.

Potrivit acestuia, verificările vor viza centrele din întreaga țară, în condițiile în care pentru persoanele cu dizabilități aceste unități reprezintă locuința lor.
„Când vorbim despre protecția pe care statul trebuie să o ofere, trebuie să ținem cont și de capacitatea de control”, a transmis ministrul într-un mesaj public.
El a subliniat că instituția responsabilă se confruntă cu un deficit semnificativ de personal, însă și-a exprimat încrederea că inspectorii sociali își vor îndeplini atribuțiile „cu seriozitate și responsabilitate”.
Ministrul a adăugat că persoanele cu dizabilități aflate în aceste centre au nevoie de protecție, grijă și condiții decente de viață.

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ar putea deveni realitate în cursul acestui an, în contextul progreselor făcute în procesul de reformă și al evaluărilor realizate de organizație.
Declarația a fost făcută la lansarea noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România, eveniment la care a participat și secretarul general al organizației, Mathias Cormann, aflat într-o vizită oficială la București.

Începând cu ora 10.00, Mathias Cormann a fost primit de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Cu această ocazie a fost organizată și ceremonia de semnare a acordului dintre Guvernul României și OCDE privind privilegiile și imunitățile acordate organizației.

În cadrul declarației susținute la eveniment, premierul a subliniat că România a făcut progrese importante în procesul de aderare, început în ianuarie 2022.
„Mă bucur să particip astăzi, alături de dumneavoastră, alături de secretarul general al OCDE, domnul Mathias Cormann, la lansarea noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România. De la deschiderea negocierilor de aderare în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces amplu de evaluare a politicilor și practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică. Datorită efortului comun al instituțiilor implicate, țara noastră a făcut pași importanți în acest proces de aderare”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, studiul economic lansat de OCDE oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei românești.

„Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului”, a adăugat Bolojan.
În discursul său, premierul a făcut referire și la situația deficitului bugetar și la măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor economice, subliniind că implementarea reformelor recomandate va contribui la consolidarea economiei și la finalizarea procesului de aderare la OCDE.

Guvernul a adoptat, în ședința de joi, hotărârea privind creșterea salariului minim brut pe economie, a anunțat ministrul Muncii, Petre Florin Manole.

„Astăzi (joi, 12 martie) am deblocat o decizie foarte importantă pentru oamenii care muncesc cinstit și corect în România. În ședința de guvern am adoptat hotărârea privind creșterea salariului minim pe economie. Este o măsură pentru care Partidul Social-Democrat s-a luptat încă de anul trecut”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, decizia ar fi fost blocată pentru o perioadă „în mod nejustificat”, însă a fost deblocată în cadrul actualei ședințe de guvern.

„Am reușit să o deblocăm și mergem mai departe așa cum am promis”, a adăugat Manole, precizând că majorarea salariului minim ar urma să aducă venituri mai mari pentru aproximativ 1,7 milioane de angajați din România.
Ministrul Muncii a mai spus că măsura ar avea și un impact pozitiv asupra veniturilor statului, estimat la peste 500 de milioane de lei la bugetul public.

Conform proiectului de Hotărâre de Guvern aflat pe agenda ședinței, începând cu 1 iulie 2026 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată ar urma să fie stabilit la 4.325 de lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri. Suma este calculată pentru un program normal de lucru de 166,667 ore pe lună, ceea ce înseamnă 25,949 lei pe oră.
La începutul anului precedent, salariul minim brut fusese stabilit la 4.050 de lei lunar, pentru un program mediu de 165,334 ore pe lună, echivalentul a 24,496 lei pe oră.

România își va aproape tripla capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani, a anunțat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, la Summitul pentru Energie Nucleară de la Paris.

Ministrul a subliniat că energia nucleară este una dintre puținele surse capabile să asigure energie curată constantă, la scară mare, cu emisii reduse, având un rol esențial în securitatea energetică. În prezent, energia nucleară acoperă aproximativ 20% din consumul național de electricitate.

„România are 60 de ani de experiență în domeniul nuclear și peste 30 de ani de operare în condiții de maximă siguranță și eficiență la Cernavodă. În următorii 10 ani, orice MW în plus din surse nucleare va însemna mai multă securitate energetică și competitivitate pentru țara noastră”, a afirmat Ivan.

Conform ministrului, Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă se află printre cele mai performante reactoare nucleare din lume, cu un factor mediu de capacitate de peste 92% în 2025. România va continua proiectele de modernizare a Reactorului 1 și dezvoltarea Unităților 3 și 4 cu tehnologie CANDU, iar la Doicești se va implementa primul proiect de reactor modular mic (SMR) din Europa.
La summit au participat președintele Franței, Emmanuel Macron, directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de șefi de stat și de guvern, miniștri, instituții financiare internaționale și lideri din industrie.

Premierul României, Ilie Bolojan, a avut astăzi o întrevedere oficială cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aflat în vizită în România, prilej cu care a fost semnată declarația de Parteneriat Strategic între România și Ucraina, menită să consolideze relațiile bilaterale și să creeze cadrul pentru proiecte comune în multiple domenii.

În debutul discuțiilor, premierul Bolojan a salutat curajul și reziliența poporului ucrainean, exprimând aprecierea pentru modul în care Ucraina gestionează situația dificilă generată de război: „Vă asigur de respectul meu și al Guvernului României pentru reziliența, curajul și tenacitatea de care Ucraina și poporul ucrainean au dat dovadă în această perioadă”.

Președintele Zelenski a mulțumit României pentru sprijinul acordat încă din primele zile ale conflictului și a subliniat că Parteneriatul Strategic va întări colaborarea multidimensională dintre cele două țări.

Oficialii au discutat proiecte în domeniile militar, economic, energetic și transporturi, cu accent pe interconectările dintre cele două state. În sectorul energetic, au fost menționate proiecte de interconectare electrică, precum și oportunități legate de Coridorul Vertical și de resursele de hidrocarburi din Marea Neagră.

În ceea ce privește transporturile, s-a discutat despre dezvoltarea infrastructurii, inclusiv:

• Posibilitatea unui pod peste Dunăre între Orlivka și Isaccea;

• Funcționarea liniei directe feroviare Kiev – București;

• Deschiderea unor puncte comune de trecere a frontierei.

Discuțiile au vizat și procesul de reconstrucție a Ucrainei, folosind mecanisme de finanțare europeană și investiții strategice prin EastInvest, precum și proiecte comune în industria de apărare, inclusiv construirea de drone în România cu expertiză ucraineană, prin Programul SAFE.

Premierul Bolojan a subliniat importanța respectării drepturilor minoritații române din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba română și libertatea religioasă, oferind sprijin pentru renovarea școlilor unde învață copii români. În replică, președintele Zelenski a asigurat că nicio școală din comunitățile românești nu va fi închisă și a susținut celebrarea anuală a Zilei Limbii Române în Ucraina, la 31 august.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului României: vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Mihai Jurca, consilierul de stat Luminița Odobescu, secretarul de stat în MAE Ana-Cristina Tinca, și ambasadorul României în Ucraina, Victor Micula.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că lucrările la noul spital din Tecuci au ajuns într-o etapă importantă, fiind pregătită turnarea planșeului ultimului etaj al clădirii.

Potrivit acestuia, pe șantier se desfășoară în prezent lucrări de cofrare și montare a armăturii pentru etajul patru, astfel încât structura de bază a clădirii să fie finalizată la aproximativ un an de la turnarea fundației.
„Ne ținem de cuvânt: reconstruim din temelii sistemul de sănătate din Tecuci”, a transmis Fotea, subliniind că noua unitate medicală reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura sanitară din județ.

În paralel cu lucrările la structura clădirii, continuă realizarea zidăriilor interioare și a instalațiilor pentru electricitate, apă și canalizare, precum și a sistemelor de climatizare.

Noua unitate medicală, o investiție estimată la aproximativ 40 de milioane de euro, va avea o suprafață de circa 10.000 de metri pătrați. În clădire vor fi mutate aproximativ 60% dintre secțiile actualului Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, într-un spațiu modern destinat îmbunătățirii condițiilor pentru pacienți și personalul medical.

Autoritățile județene estimează că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul anului.